Sunt singur(ă), deci exist!

[BrizBriz]

Sa repare la tine...ce?

[letitia]

Raspuns: 'Suisurile si coborasurile vietii'-in cazul meu le pot asocia cu un fel de sinusoida...(intr-o perioada credeam ca e Curba lui Gauss, da acuma-s pe panta ascendenta).
Chestia cu 'nimeni nu ma mai repara' in cazul meu folosita in mod frecvent, e un fel de cochilie, mesaj subliminal 'nu va apropiati mai mult decat va permit io ca n-am toate tiglele pe casa'.

[BrizBriz]

Pai in felul asta esti candidata sigura la insingurare. Si cand spun asta, ma gandesc la aproprierile de orice fel, femei sau barbati (amicitie, prietenie, etc).
Nu cred sa mai existe cineva cu tiglele integral pe casa, dar totusi...

[BrizBriz]

Chiar asa de mult te-au suparat oamenii?

[letitia]

Nu e obligatoriu sa ma supere ei pe mine;exista varianta sa-i supar eu pe ei.
In viata fiecaruia exista mai multe perioade, 'rituri de trecere'...este doar o perioada...sper!
Imi asum in mod constient rolul de...singura cu mine insami...deocamdata.
Uneori... taclalele astea cu altii, socializarea asta mi se pare un fel de 'zumzaiala' inutila si repetitiva.
Prefer sa stau de vorba eu cu mine in majoritatea timpului...mi se pare mai constructiv!

[BrizBriz]

Draga mea, e buna si discutia cu tine insusi, dar devine monotona, nu te contrazice nimeni.
Spun din experienta, am practicat-o ceva vreme, pana mi-am zis ca rau cu rau, dar mai rau fara rau.
Important este ce-ti pica bine. Si daca asta-ti aduce acum linistea de care ai nevoie...keep going!
Imi permit insa un sfat: daca ii superi pe cei din jur, vezi un pic ce anume din atitudinea ta nu place.
Si mai lasa de la tine, daca crezi ca merita. In ideea ca nu putem fi chiar singuri cuc.

(si sper sa nu te superi ca mi-am permis parerea...)

[letitia]

Nu BrizBriz-chiar iti multumesc!